Cât trebuie să exerseze copilul acasă și ce faci când vrea să renunțe

Prima lună a fost simplă. Copilul venea de la curs cu ochii mari, îți arăta ce a învățat înainte să apuce să-și dea geaca jos și se așeza singur la instrument. A doua lună e altfel. Instrumentul stă în cameră, iar tu te trezești că întrebi „ai exersat azi?" pe același ton pe care întrebi de teme.

Aici se decide, de fapt, tot. Nu la înscriere, nu la alegerea instrumentului. În jumătatea de oră de acasă, dintre două ședințe.

Răspunsul scurt: în funcție de vârstă și de nivelul de pregătire, studiul acasă poate cere de la o jumătate de oră până la câteva ore de studiu concentrat pe zi. Iar când copilul spune că vrea să renunțe, primul lucru de făcut nu e nici să insiști, nici să accepți. E să afli motivul.

Mai jos e ce funcționează, ce nu, și unde te putem ajuta.

Cât înseamnă, concret, „exersat acasă"

Nu există o cifră unică, fiindcă nu există un copil unic. Un începător de 7 ani și un adolescent care pregătește un repertoriu pentru scenă nu au ce căuta în același interval. Ce spunem noi părinților este că studiul acasă poate porni de la o jumătate de oră și poate ajunge la câteva ore pe zi, în funcție de nivel și de vârstă.

Cuvântul care contează în propoziția de mai sus nu e „ore". E „concentrat". Douăzeci de minute în care copilul lucrează chiar pasajul care nu îi iese fac mai mult decât o oră în care reia de la început piesa pe care o știe deja bine, fiindcă e plăcut să o cânte. A doua variantă e mai comodă pentru toată lumea și nu duce nicăieri.

Pentru un început de drum, o jumătate de oră pe zi, în cinci zile din șapte, e un obiectiv realist. Mai bine cinci reprize scurte decât una lungă sâmbătă, când s-a strâns tot ce nu s-a făcut în timpul săptămânii. Instrumentul nu se recuperează în weekend.

De ce ședințele de la școală nu sunt de ajuns

Un pachet Standard înseamnă patru ședințe pe lună, câte una pe săptămână, de 50 de minute fiecare. Sunt sub patru ore de curs într-o lună întreagă. În ședință, trainerul arată, corectează, dă direcția. Fixarea se întâmplă între ședințe sau nu se întâmplă deloc.

Când întrebăm cât de repede se învață să cânți, răspunsul nostru e mereu același: depinde de dorința de a evolua, de capacitatea de muncă și de concentrare și, poate cel mai important factor, de studiul individual acasă. Nu e o formulă de politețe. E ordinea reală a lucrurilor.

Dacă vrei să scurtezi drumul, varianta este pachetul Intensiv, cu opt ședințe pe lună, câte două pe săptămână. Se reduce distanța dintre două întâlniri cu trainerul, deci ce s-a lucrat luni nu apucă să se piardă până vineri. Dar nici Intensivul nu înlocuiește studiul de acasă. Îl susține.

Ai nevoie de instrument acasă?

Depinde de instrument, iar aici răspunsurile sunt clare. La chitară și bass, instrumentul propriu e necesar: în timp se formează o legătură între instrumentist și instrumentul lui, iar aceasta nu se poate construi pe un instrument împrumutat de fiecare dată. La instrumentele de suflat este obligatoriu, din motive de igienă.

La pian, tobe și canto nu e nevoie să ai ceva acasă ca să începi. Sălile noastre sunt echipate complet, iar pentru prima ședință nu trebuie să aduci nimic.

Momentul cumpărării nu e la înscriere. E mai târziu și se recunoaște ușor: când îți dai seama că progresul e ținut în loc de faptul că ședințele de curs nu mai sunt suficiente. Atunci merită continuat studiul acasă, și abia atunci are sens investiția. Partenerii noștri oferă discounturi la echipamente pentru cursanți.

Ce faci când copilul vrea să renunțe

Se întâmplă des și rareori în prima lună. Vine de obicei în a doua sau a treia, când noutatea a trecut și a rămas munca. Sfatul nostru este să investighezi motivul înainte de orice decizie, fiindcă „nu-mi mai place" acoperă lucruri foarte diferite.

Dacă instrumentul nu e pe placul lui, instrumentul se poate schimba. Dacă relația cu profesorul nu e una satisfăcătoare, se poate cere transferul la alt profesor. Sunt două situații care se rezolvă cu un telefon la recepție și care se confundă ușor cu „copilul nu are răbdare".

Dacă motivul e însă că a devenit greu, atunci e o discuție diferită. Din experiența noastră, vine un moment în care e nevoie de studiu și de dedicare, iar mulți au tendința de a renunța exact atunci, când mai e doar un pas până la performanță. A trece de momentul acela e, de multe ori, tot ce desparte un copil care a făcut doi ani de muzică de unul care cântă.

Există și varianta în care răspunsul corect e pauza. Se poate întrerupe oricând și se poate reveni oricând; singura mențiune e că nu putem garanta păstrarea zilei și a slotului orar rezervate anterior. Iar dacă copilul are prea multe activități în paralel, merită spus limpede: burn-out-ul nu e doar o boală a adulților, iar simptomele se confundă des cu lenea sau cu refuzul nejustificat de a participa. Un copil ascultat e mai ușor de ajutat decât unul împins.

Rolul tău, ca părinte, între două ședințe

Nu ești profesorul lui și nu trebuie să corectezi note. Ce poți face e mai simplu și mai greu în același timp: să ții ora de studiu la aceeași oră, în același loc, până devine parte din zi. Un copil nu are încă structura de a-și organiza singur repetiția. Cadrul îl pui tu.

Ajută și să fii de față fără să supraveghezi. Citește ceva în aceeași cameră cât exersează el. Prezența e altceva decât controlul, iar copiii simt diferența imediat.

Cere-i să îți cânte ce a lucrat, o dată pe săptămână, ca și cum ai fi public. Nu ca test. Are nevoie să exerseze și partea de „cântat pentru cineva", nu doar partea de „cântat singur în cameră". La finalul fiecărei ședințe, trainerul îți oferă un feedback sincer despre evoluție. Ascultă-l ca atare: preferăm să nu amăgim pe nimeni și nici să nu menajăm pe cei cu potențial de creștere.

Unde duce, dacă se ține de el

Studiul de acasă nu rămâne o rutină fără capăt. Duce undeva. Organizăm peste 50 de evenimente pe an în care cursanții urcă pe scenă în fața unui public real: „Serile VOLTAJ Academy la Hard Rock Cafe", în fiecare lună, și cele două maratoane muzicale, Spectacolul de Vară și Spectacolul de Iarnă.

Ca să urci pe scenă, trainerul trebuie să te propună echipei de organizare a evenimentelor, ceea ce înseamnă să fi ajuns la nivelul potrivit și să îți fi însușit un repertoriu. Pentru trupe, propunerea vine de la profesorul de canto sau de instrument, iar criteriile sunt instrumentul, nivelul de pregătire, repertoriul însușit, stilul muzical preferat și disponibilitatea.

Toate acestea se construiesc acasă, în reprizele de câte jumătate de oră despre care nimeni nu face fotografii.

Ce poți face de mâine

Stabiliți împreună un interval fix de studiu, în cinci zile din șapte, și țineți-l două săptămâni fără să negociați de fiecare dată. Dacă în intervalul ăsta apare refuzul, întreabă care e motivul real, apoi sună recepția sediului: schimbarea instrumentului sau a profesorului sunt lucruri pe care le rezolvăm.

Dacă simți că o ședință pe săptămână e prea puțin pentru ritmul lui, vezi pachetele Intensiv. Dacă încă alegeți instrumentul, lista completă e pe pagina de cursuri, iar întrebările care apar cel mai des au răspuns în secțiunea de întrebări frecvente.

Iar dacă vrei să începeți, completează formularul de înscriere și te sună un reprezentant al sediului ales, ca să stabiliți ziua și ora. Slotul rămâne al vostru, recurent, pe toată durata colaborării.